BNR ține dobânda cheie la 6,50%, dar trage un semnal de alarmă privind inflația!

Ce se întâmplă cu celelalte dobânzi?

Banca Națională a României a decis joi să lase nemișcată rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Asta deși inflația a dat în retragere vizibilă în ultimele două luni.

Consiliul de Administrație al BNR vine însă cu un avertisment ferm: ne putem aștepta la un nou val de scumpiri spre sfârșitul anului.

Prognoza băncii centrale se leagă direct de scumpirea carburanților, a energiei și a unor materii prime, trenduri care ar putea urca din nou prețurile la raft.

În aceeași ședință, BNR a păstrat dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, în timp ce costul pentru depozite a rămas la 5,50%. Rezervele minime obligatorii ale băncilor au scăpat și ele de modificări, indiferent că vorbim despre lei sau valută. Această pauză în decizii vine pe fondul unei temperări spectaculoase a inflației în al treilea trimestru. Mai exact, rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie, ca să ajungă tocmai la 6,17% în august.

De ce a scăzut inflația atât de brusc?

Explicația BNR pentru această cădere bruscă ține de matematica statistică și de efectul de bază. Anul trecut, tot în această perioadă, piața simțea din plin eliminarea plafonului la energie, plus șocurile din TVA și accize.

Acești factori au tras în jos și inflația de bază (CORE2 ajustat), care a picat de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. La mijloc n-a fost doar matematica fiscală, ci și prețuri mai bune la unele alimente, coroborate cu o cerere tot mai slabă din partea cumpărătorilor.

Privind însă spre tabloul macroeconomic mare, veștile sunt mai degrabă cenușii.

Economia dă semne de oboseală?

BNR descrie economia drept stagnantă în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție ușoară de 0,1% în primele trei luni.

Față de aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a pierdut 0,4% între aprilie și iunie – o cifră totuși mai blândă decât căderea de 1,2% din primul trimestru.

Între timp, românii cumpără tot mai puțin, iar exportul net a ajuns din nou să tragă economia în jos. Deficitul comercial și cel de cont curent au urcat și ele în trimestrul al doilea, după ce fuseseră pe o pantă descendentă.

Ce ne așteaptă la iarnă?

Datele de moment indică totuși o posibilă revigorare economică în trimestrul al treilea, mai ales datorită unei agriculturi mai bune. Chiar și așa, BNR avertizează că, la o socoteală anuală, indicatorul PIB s-ar putea deteriora.

Spre finalul lui 2026, banca centrală prognozează o nouă rundă de scumpiri. Vinovații de serviciu sunt cunoscuți: combustibilii, energia, materiile prime agricole, o secetă severă și un curs valutar care joacă feste. La toate acestea se adaugă butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu și criza energetică globală. Toate aceste șocuri pot lovi direct în buzunarele oamenilor, pot tăia din încrederea consumatorilor și pot umfla costurile de împrumut ale statului.

Pe termen lung, însă, tonul se mai schimbă. BNR vede o presiune naturală la vale pe inflație din partea cererii, pe măsură ce lucrurile se mai așază pe piețe.

Așadar, dacă scăpăm de alte șocuri majore în energie și agricultură, inflația are toate șansele să revină la normalitate în viitorul apropiat.