Ce opțiuni neconvenționale ascunde Muzeul Farmaciei Hotăranu?
În ce mod își schimbă fața capitala României când o examini prin prisma biografiei unei figure atât de marcante precum Cella Delavrancea?
Ultimele știri
Adio, bej monoton! Transformarea spectaculoasă a unui apartament din Gold Coast
10 tendințe de baie îngrijire, cândva, păreau scumpe, dar acum se simt depășite
Fără curent în București și Ilfov: programul întreruperilor
Cum să transformi ghivecele de plastic în ghirlande DIYAceastă întrebare m-a dus la a concepe o metodologie de explorare urbană, în care metropola se transformă într-o hartă emoțională densă, unde se împletuesc locuințe, instituții muzeale, saloane de cultură, săli de concert și de bal, prietenii de o viață și narative care se extind pe parcursul a peste un secol de existență.
Ana Rubeli, cunoscută sub numele de @aiciastat, autorul acestui text publicat în format de guest post pe platforma designist. ro, explică această abordare.
În contextul Festivalului AICI A STAT, ediția consacrată eroului cultural Cella Delavrancea, am organizat două excursii ghidate prin București, programate pentru zilele de 11 și 18 octombrie, având scopul de a reconstrui mental această hartă afectivă.
Am selectat o serie de locații care ilustrează cel mai elocvent povestea artistei, locații care merită o atenție sporită în momentul în care ne îndreptăm pașii spre ele. Deoarece o simplă inscripție comemorativă, o imagine dintr-o expoziție sau o ușă pe care o ocolim fără să ne gândim la ea pot descoperi un univers întreg de semnificații.
Prima destinație a itinerariilor noastre este Muzeul Național al Literaturii Române, un punct de plecare legat de o dimensiune mai puțin cunoscută a personalității Cellei Delavrancea: vocația de scriitoare. Cella a fost un martor excepțional al epocii sale.
Ea a întâlnit și a descris indivizi care astăzi constituie pilonii istoriei culturale românești, iar memoria ei a conservat gesturi, dialoguri și scene pe care arhivele oficiale nu au reușit să le captureze integral.
Pe lângă volumele de memorii, eseurile și critica muzicală, Cella a produs și proză literară: nuvele și chiar un roman de dragoste. În anul 2026 se vor împlini 80 de ani de la publicarea volumului „Vraja”, care marchează debutul său literar în 1946.
Expoziția dedicată Cellei Delavrancea, amplasată la MNLR și curățată de mine pe baza cercetării fondurilor muzeului, ne permite să o analizăm dintr-o perspectivă intimă: prin prisma manuscriselor, fotografiilor, corespondenței, a cărților și a fragmentelor unei traiectorii care a cuprins aproape tot secolul XX. Mi se pare fascinantă această tranziție de focalizare: de la imaginea Cellei pe scenă, la pian, la Cella care scrie și observează lumea din jurul său.
Al doilea traseu își are originea într-o altă emblemă a Bucureștiului: Muzeul Municipiului București, cunoscut sub numele de Palatul Suțu. Aici, pe gardul muzeului, Festivalul AICI A STAT inaugurează expoziția „Universul Cellei Delavrancea”. Acest spațiu constituie, de fapt, inima festivalului, fiind locul unde au loc deschiderea oficială, vernisajul, conferința tematică și un recital-lectură. Expoziția, care va putea fi admirată în aer liber, chiar în centrul orașului, într-o zonă frecventată zilnic de mii de pietoni, utilizează fotografii și documente pentru a reconstrui familia Delavrancea, Bucureștii din copilăria ei, pasiunea pentru muzică, literatura, călătoriile, prietenii, scrisorile și întâlnirile cu personalități precum Regina Maria, I.
L. Caragiale, George Enescu sau Constantin Brâncuși. Detaliile delicate, povestea unor oameni în relație strânsă cu Cella, devin vizibile aici.
Astfel, Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București, se transformă în punctul de plecare ideal pentru un traseu care ne introduce în adâncurile vieții Cellei.
Printre opțunile mai puțin convenționale ale traseului se numără Muzeul Farmaciei Hotăranu. Ne place să integrăm în tururile AICI A STAT și astfel de locuri, care ne ajută să ne imaginăm personajele istorice trăindu-și rutina zilnică.
Pentru câteva minute, ne străduim să o vizualizăm pe Cella intrând în acest spațiu, examinând vitrinele și solicitând, de ce nu, o aspirină.
Două opriri care ne sunt deosebit de dragi sunt două clădiri interbelice cu o istorie proprie: imobilul de pe strada Maria Rosetti numărul 53 și Maison Créative de pe strada Suvenir numărul 9. Aici schimbăm perspectivea pentru câteva momente, analizând Bucureștiul prin prisma modului de locuire din perioada interbelică, anii tineretului Cellei.
Cum converg ambele trasee spre casa Cellei Delavrancea!
Intrăm în două imobile care ne permit să discutăm despre arhitectură, despre organizarea spațiului familial și despre modul în care casele se adaptează, generație după generație, celor care le locuiesc.
Este un exercițiu pe care îl apreciem mult: să privim interioare istorice fără a le transforma în capsule ale timpului. Observăm ce s-a păstrat, ce se modifică în timpul restaurării și cum poate fi adaptată la standarde contemporane o clădire construită pentru o altă epocă. Este și o oportunitate de a discuta despre oraș prin intermediul interioarelor sale istorice, acele locuri unde oamenii s-au întâlnit.
Uneori, ceea ce a fost spus într-un salon sau într-o sufragerie reflectă o epocă la fel de bine ca un document de arhivă. Și dincolo de marile palate și monumente, memoria Bucureștiului supraviețuiește și în spații intime, în magazine, farmacii, scări, uși, mobilă și mici detalii care dobândesc valențe noi atunci când descoperim povestea lor.
Orice traseu dedicat Cellei ne conduce inevitabil și spre familia în care s-a născut. Tatăl său, Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, avocat și om politic, mama sa, pianista Maria Delavrancea, născută Lupașcu, directoarea Școlii Centrale timp de 15 ani, surorile ei, fiecare artistă cu propriul destin, transformă familia Delavrancea într-un excelent punct de plecare pentru a analiza lumea intelectuală a Bucureștiului de la începutul secolului XX.
Casele asociate cu familia, unele dispărute, altele încă existente, ne permit să reconstruim atmosfera în care a crescut Cella: o lume în care literatura, muzica, politica și arta coexistau.
Pe traseu apar inevitabil și alte nume: George Enescu, Tudor Arghezi, Alexandru Vlahuță, Caragiale, alături de multe alte personaje care au intrat, într-un moment sau altul, în orbita Cellei.
Ambele trasee ajung, simbolic, în același loc: casa Cellei Delavrancea de pe strada Mihai Eminescu 151. Astăzi, casa este marcată de o placă memorială, un gest modest pentru o personalitate atât de complexă. Dar prezența plăcuței și valoarea sa memorial-simbolică sunt chiar esența proiectului AICI A STAT. Treci pe lângă o casă, vezi o inscripție de marmură cu un nume și, dintr-odată, povestea clădirii capătă o altă profunzime.
Afli că în spatele acelor ferestre a trăit cineva care a cântat la pian, a scris, a iubit, a legat prietenii, a traversat războaie și schimbări de regim și a continuat să trăiască intens până la o vârstă aproape incredibilă.
Cella Delavrancea a trăit 103 ani.
A avut privilegiul și povara de a vedea cum lumea în care se născuse se transforma radical în jurul ei, iar casa sa de pe Mihai Eminescu devine, la sfârșitul plimbării, mult mai mult decât ultima adresă de pe traseu. Devine locul în care toate firele poveștii se adună. Vom citi fragmente de corespondență și evocări ale Cellei, memorii și citate. Cella Delavrancea este firul care leagă toate aceste opriri, dar, pe parcurs, personajul principal devine inevitabil și orașul.
Un București al saloanelor și al pianelor, al muzeelor, al caselor în care arta, muzica clasică, literatura făceau parte din viața de zi cu zi. Un oraș pe care îl putem încă recupera, loc cu loc și poveste cu poveste.
Și iată ce mai adăugăm noi: Timp de zece zile, festivalul reconstruiește universul Cellei prin recitaluri, expoziții, documente de arhivă, lecturi, tururi ghidate și întâlniri interdisciplinare desfășurate în spații de patrimoniu ale Bucureștiului. Ateneul Român ocupă un loc de onoare în această geografie afectivă și muzicală.
Pe 13 octombrie, de la ora 19:00, Festivalul AICI A STAT aduce pe scena Ateneului Român recitalul extraordinar „Sub vraja Cellei”, susținut de pianista româno-franceză Alexandra Silocea și violonistul austriac Johannes Fleischmann.
Evenimentul face parte din cea de-a doua ediție a Festivalului AICI A STAT, dedicată în acest an Cellei Delavrancea, una dintre cele mai fascinante personalități feminine ale culturii române.
Programul complet al festivalului este disponibil pe aiciastat. ro. Ne vedem acolo!